Într-o lume tot mai preocupată de schimbările climatice și de impactul emisiilor de gaze cu efect de seră, Uniunea Europeană (UE) a introdus Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism).
Această taxă pe carbon aplicată importurilor este menită să reducă riscul relocării emisiilor de carbon și să asigure competitivitatea industriei europene. Dar cum influențează această măsură comerțul internațional?
Ce este CBAM și cum funcționează?
CBAM este un mecanism prin care UE taxează importurile de produse cu o amprentă ridicată de carbon, similar cu sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) aplicat producătorilor europeni. Scopul său principal este de a evita „scurgerile de carbon”, adică mutarea producției din Europa în țări cu reglementări mai permisive privind emisiile.
Începând cu 2026, importatorii vor trebui să cumpere certificate CBAM, al căror preț va reflecta costul emisiilor de CO₂ al produselor importate. În prima fază, măsura se aplică unor industrii intens poluante, precum:
- Oțel și fier;
- Ciment;
- Aluminiu;
- Îngrășăminte;
- Electricitate;
- Hidrogen.
În perioada de tranziție (2023-2025), importatorii au doar obligația de a raporta emisiile incorporate în produsele lor, fără a plăti taxe.
Impactul CBAM asupra comerțului internațional
Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) redefinește comerțul internațional, impunând taxe pe emisiile de CO₂ asociate importurilor în UE.
Această măsură afectează competitivitatea producătorilor din afara Europei, determină schimbări în lanțurile de aprovizionare și poate declanșa represalii comerciale din partea marilor economii exportatoare.
1. Creșterea costurilor pentru exportatorii din țările terțe
Țările care exportă în UE produse afectate de CBAM vor trebui fie să reducă emisiile, fie să suporte costuri suplimentare. Aceasta poate duce la creșterea prețurilor și la pierderea competitivității pe piața europeană.
De exemplu, China, India, Rusia și Turcia, mari exportatori de oțel și ciment către UE, ar putea fi afectate semnificativ. În cazul în care aceste state nu adoptă măsuri stricte de decarbonizare, exportatorii lor vor trebui să plătească taxe CBAM, crescând astfel prețurile produselor lor.
2. Presiuni asupra țărilor să adopte politici mai verzi
CBAM ar putea acționa ca un stimulent pentru decarbonizarea industriilor din afara UE. Țările exportatoare care vor să evite taxele CBAM vor fi motivate să investească în tehnologii mai curate și să implementeze politici climatice mai stricte.
De exemplu, Canada și Coreea de Sud au început deja să dezvolte propriile scheme de taxare a carbonului pentru a evita dezavantajele impuse de CBAM.
3. Posibile conflicte comerciale și represalii
Nu toate statele sunt de acord cu CBAM. Țările în curs de dezvoltare consideră că mecanismul este o barieră comercială care penalizează economiile mai puțin dezvoltate. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a atras atenția că CBAM ar putea fi perceput ca o măsură protecționistă.
De asemenea, există riscul ca unele state să răspundă cu tarife retaliatorii. Rusia, de exemplu, a criticat mecanismul și a amenințat cu măsuri de represalii economice împotriva UE.
4. Schimbarea lanțurilor de aprovizionare
CBAM poate determina companiile să își reorienteze aprovizionarea spre state care au politici climatice similare cu cele europene sau să investească în producție locală pentru a evita taxele.
De exemplu, dacă o firmă europeană cumpăra anterior oțel din China, dar acum acel oțel devine mai scump din cauza CBAM, ar putea alege să cumpere de la un producător din Norvegia, unde există deja un preț intern al carbonului compatibil cu cel din UE.
5. Impact asupra consumatorilor
CBAM va duce, inevitabil, la creșterea prețurilor pentru anumite bunuri, deoarece costurile suplimentare suportate de importatori vor fi transferate către consumatori. În cazul materialelor de construcție, precum cimentul și oțelul, acest lucru ar putea duce la costuri mai mari în sectorul imobiliar.
CBAM – între oportunitate și provocare
Taxa pe carbon la frontieră este o măsură ambițioasă a UE, menită să reducă emisiile globale și să prevină competitivitatea neloială din partea țărilor cu politici climatice mai slabe. Totuși, implementarea sa nu este lipsită de provocări:
- Echilibrul între protecția mediului și relațiile comerciale internaționale
- Riscul de represalii comerciale
- Posibile creșteri de prețuri pentru consumatori
În final, CBAM va remodela comerțul internațional, forțând statele și companiile să se adapteze la noile realități ale economiei verzi. Rămâne de văzut cum vor răspunde marile economii globale și cum va evolua această politică în anii următori.
